2 Idei: Gândire Originală

2 Idei: Gândire Originală

1. E o diferență între…

ideile originale și o gândire originală.

Ideile originale pot veni și de la cineva care nu are neapărat o gândire originală, dar ca să vii cu idei originale în mod recurent, e nevoie de un sistem și de procesele din interiorul acestuia. De o gândire originală.

Să poți, de exemplu, să te uiți la aceeași situație din mai multe unghiuri în același timp.

După ce te certi cu cineva, să vezi concomitent și ce te-a afectat pe tine, ce din ce a zis a atins un nerv, de unde e nervul ăla sensibil, dar și perspectiva celuilalt. Apoi să extrapolezi: cum afectează relația pe termen lung, cum îți afectează alte relații, cum poți face mai bine pe viitor ca să nu mai ajungi în situația asta, cum îi afectează pe alții neimplicați, etc.

O gândire originală e fluidă și cât mai puțin atașată emoțional.

Scopul ei este să se învârtă în jurul unei probleme și să nu-i lase niciun colț neexplorat.

E un mușchi care devine mai bun pe măsură ce te forțezi să îl folosești.

Important e să nu te mulțumești cu primele concluzii.

2. Reconectarea cu sinele se întâmplă atunci când nu ne mai holbăm cu obstinație la noi înșine.

Cu cât ne analizăm mai atent cu atât cresc șansele să identificăm lucruri care nu există, să halucinăm.

Așa ajungem să ni se pară că suntem mai proști, mai grași, mai slabi, mai ticăloși, mai incapabili decât suntem de fapt.

Pe mâine,

Vlad

P.S. “Positioning yourself for future success is simple but not easy. The hardest part is the discipline required to do otherwise ordinary things for an extraordinarily long period of time, even when the results are barely noticeable. When people say you need to love the process, this is what they mean. Can you do it when it’s hard? Can you do it when other people stop? Can you work on something long enough to let it compound? Can you do it when the results aren’t visible?”